Funcțiile pielii
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman, acoperă o suprafață aproximativ echivalentă cu 2 m2 și poate cântări până la 10 kg. Aceasta servește ca o barieră de protecție împotriva mediului extern, menținând homeostazia internă.
Importanța socială: aspectul și identificarea unei persoane
Protecție: barieră de protecție împotriva mediului extern, cum ar fi daune chimice sau mecanice sau radiații ultraviolete și întreținerea unei homeostaze în interior
Senzatie: sensibila la durere, atingere, presiune si temperatura
Termoreglare: termoreglare prin dilatarea și constricția vaselor și a transpirației
Metabolism : sinteza vitaminei D (metabolismul calciului și fosfatului) în prezența luminii
Anatomia pielii
Pielea este compusă din două straturi principale, epiderma și dermul care se sprijină pe un strat gras numit hipoderm (țesut subcutanat). Atât epiderma cât și dermul sunt la rândul lor compuse din două sub-straturi. Zona care ancorează epiderma la derm se numește joncțiune dermoepidermică. Este responsabil pentru schimbul de oxigen, nutrienți și produse reziduale între dermul vascularizat și epiderma avasculară.
Epidermă
Epiderma este un epiteliu pavaj corneean multi-stratificat, care este în mod normal între 0,03 mm și 0,05 mm grosime și constă în principal din keratinocite în stadii progresive de diferențiere de la cele mai profunde la cele mai superficiale straturi. Pe măsură ce keratinocitele se divid, acestea se deplasează de la stratul cel mai profund la straturile cele mai superficiale. După ce ajung la stratul cornean (stratul cel mai exterior) se desprind în procesul de înlocuire a epidermei, de exemplu, după baie sau zgârieturi. Acest proces se numește peeling. O înlocuire epidermică completă („reînnoirea pielii”) durează aproximativ 2 luni.
Dermul
Comparativ cu epiderma subțire, dermul este o rețea complexă care are componente celulare și acelulare. Conține vase de sânge, nervi, rădăcini de păr și glande sudoripare. Din punct de vedere structural, dermul este format din două sub-straturi, dermul papilar superficial și dermul reticular cel mai profund. Buclele vasculare ale dermului papilar furnizează nutrienți și oxigen epidermului. Colagenul, care se găsește în principal în dermul reticular, este cea mai importantă proteină structurală din derm, conferind pielii durabilitatea sa. Elastina, o altă proteină structurală importantă a dermului, conferă pielii elasticitatea sa.
Fibroblastele sunt principalele celule ale dermului și sunt responsabile pentru sinteza și degradarea proteinelor dermice (colagen și elastină). Alte celule care se găsesc în derm sunt macrofagele și limfocitele. Aceste celule fac parte din sistemul imunitar al pielii.
Hipodermis (țesut subcutanat)
Hipodermul formează baza epidermei și dermului și constă în principal din țesut conjunctiv și lobii grași liberi. Contine vase de sange si nervi mai mari decat cei gasiti in derm. Hipodermul acționează în principal ca izolator și asigură stocarea energiei.